RIMANÓCZY KÁLMÁN junior (1870-1912) a fost cel mai important arhitect orădean în perioada 1900-1912 afirmându-se şi ca antreprenor. Născut în anul 1870 în Oradea, cu studiile făcute la Berlin (Technische Hochschule din Charlottenburg, 1892) şi Budapesta (atelierul renumitului profesor Czigler Győző), Rimanóczy jr. şi-a făcut un nume în arhitectura oraşului în perioada fastă a curentului Art Nouveau.

Tânărul arhitect Rimanóczy Kálmán  s-a căsătorit în anul 1894. A avut trei copii: Kálmán (1895), László (1897) și  Rózsika (1900). Fii lui nu au continuat meseria tatăl lor. Arhitectul Rimanóczy Kálmán jun. s-a stins din viață  în 1912, fiind internat  la un sanatoriu lângă Viena.

Celebrul arhitect Rimanóczy Kálmán junior a știut cum să rămână în memoria orădenilor. A pus în aplicare cele mai bune idei ale sale orașul de pe Crișul Repede. Clădirile impozante proiectate de el dăinuie și astăzi în centrul istoric.

Familia sa deţinea în Oradea mai multe imobile, între care baia cu aburi aflată între străzile Libertăţii şi Iosif Vulcan, iar pe Calea Clujului de azi mai multe fabrici de cherestea, cărămidă şi mobilă.

Rimanóczy Kálmán jr locuia în clădirea proiectată de el pe strada Roman Ciorogariu 3, cumpărată ulterior şi amenajată ca sediu de Episcopia Ortodoxă Romană. Biroul său de arhitectură se afla pe actuala stradă Libertății apoi pe strada Republicii.

Rimanóczy Kálmán junior s-a  afirmat prin numărul mare de imobile proiectate şi construite,  prin realizarea  unor clădiri  publice reprezentative pentru oraş, dar şi a clădirilor destinate locuirii.

A fost atât arhitect, cât şi antreprenor, iar în această ultimă calitate a colaborat la construirea Teatrului şi a Bisericii Luterane din strada Tudor Vladimirescu, iar în 1910 s-a ocupat de proiectul pentru extinderea clădirii Muzeului Orăşenesc, în prezent Palatul Copiilor.

A avut numeroase comenzi pentru clădiri publice, construcţii realizate în diverse maniere stilistice.

Clădiri proiectate pentru Oradea:

  • Palatul Finanţelor Publice, 1899-1900, Str. Republicii nr. 35;
  • Cercul Catolic (Filarmonica de Stat), 1895, str. Moscovei nr. 5.
  • Palatul Primăriei, 1902-1903, Piaţa Unirii nr.1;
  • Spitalul de neuropsihiatrie, 1902-1903, Str. Louis Pasteur nr. 26;
  • Biserica Romano-Catolică Pogorârea Sfântului Duh, 1903-1905, Str. Dunărea nr. 1;
  • Palatul Rimanóczy K. junior, cca. 1903, Str. Roman Ciorogariu nr. 3 (din 1921 Reşedinţa Episcopiei Ortodoxe);
  • Palatul Episcopiei Greco-Catolice,1903-1905, Piaţa Unirii nr. 3;
  • Palatul Moskovits Miksa, 1904-1905, Str.Republicii colţ cu Parcul Traian nr. 2;
  • fosta Casă Centrală de Economii din Oradea, 1906-1907, extinsă în 1912, Piaţa Regele Ferdinand nr. 4;
  • Sediul Baroul, 1908-1909, Str. George Enescu nr. 1;
  • Palatul Apollo, 1912-1914, Str. Republicii nr. 12.
  • 1907 – Vila de vară a lui Kálmán Rimanóczy jr., Oradea (în stil rustic);
  • 1912 – Fosta casă Bölönyi, Oradea (reşedinţă aristocratică individuală, de mari dimensiuni)
  • 1910 – A realizat un proiect pentru „Oraşul-Grădină”, cel mai promiţător proiect pentru un nou cartier. Cartierul a fost gândit pentru a fi unul popular, cu 109 parcele, iar proiectele realizate de Kálmán Rimanóczy au fost case economice tip, existând trei modele de case, cu două, trei şi patru camere. Iniţiativa a aparţinut arhitectului, a cărui proprietate era terenul.