Arhitectul Rimanóczy Kálmán senior

Numele familiei Rimanóczy este pomenită în acte oficiale din anii 1646, când un reprezentat din familia lor, Rimanóczy János, căpitan în cetatea Fraknó (Forchtenau) din Austria a fost înnobilat de către regele Ferdinand al III-lea.
Între descendenții acestuia se enumără familia arhitectului Rimanóczy Kálmán senior, fiind a șasea generație.
 
Rimanóczy Kálmán senior (1840–1908), născut la Kapuvár, Ungaria, zidar de meserie a fost un autodidact. Și-a însușit meseria de constructor, dând un examen de maistru cu succes, după care primește avizul de funcționare de constructor autorizat. Și-a început cariera ca proiectant și executant de construcții, în scurt timp a dobândit renume în acest domeniu.
În anul 1860 a activat la Budapesta și la Szolnok ca diriginte de șantier, apoi se va lansa ca anteprenor în construcții. În anul 1867 a fost invitat la Oradea de canonicul Nogáll János, hirotonit episcop, cu sarcina de a construi Institutul Sfântul Vincențiu de Paul.

Rimanóczy senior, a fost apreciat de comanditarii lui și se va stabili în orașul Oradea. După doi ani se căsătorește și are doi fii din Kálmán  (1870) și Béla (1873). După moartea soției sale în anul 1901 se recăsătorește cu o orădeancă cu 21 de ani mai tânără, doamna Fehér Erzsi.

În scurt timp a devine un constructor cunoscut în toată țara, având comenzi și în alte orașe. El a construit Cinematograful Urania la Budapesta. În afara clădirilor de locuit și instituții publice a devenit cunoscut în domeniul construcților industriale, ajungând sa ridice asemenea construcții și la Triest (oraș în nor-estul Italiei, Trieste). Din banii câstigați va inființa la Oradea o fabrică de țigle. Ca om apreciat de comunitatea lui, până la moartea sa a fost ales consilier local. Prin testament (1908) a făcut o donație de bani, o sumă semnificativă, pentru oraș. Prin activitatea lui a contribuit la formarea ambientului urbanistic al orașului.

Clădiri proiectate pentru Oradea:

  • Institutul Sfântul Vincențiu (Nogáll), 1868 (1899-1901:  extinderea din 1906 aparține lui Rimanóczy Kálmán jr. și Peiser Charles)
  • Banca de Credit pentru Comerț și Industrie – 1886;
  • Banca de Economii, restaurare, 1887;
  • Fostul Cazinou Național, 1888;
  • Extindere Seminar, 1888;
  • Casa Deutsch, (1888 – prima construcție, cea de la nr. 2 al str. Vasile Alecsandri; Casa Deutsch de astăzi aparține altui arhitect orădean, Ferenc Sztarill);
  • Muzeu, 1895 (azi: Palatul Copiilor), 1910, extindere:  Rimanóczy Kálmán jr.;
  • Hotelul și Baia de Aburi Rimanóczy, 1892 (Extindere spre fosta Piață Bémer, -actuala Piață Ferdinand – 1900);
  • Magazinul Andrény (str. Dimitrie Cantemir), 1893;
  • Clădirea Bazarului (str. Madách Imre, 1900);
  • Cazarma Honvezilor (azi Muzeul Militar de pe Calea Armata Română), 1901-1902;
  • Reconstrucția Gării Oradea, 1901-1903 (Asociat: Normal William);
  • Palatul Rimanóczy, Calea Republicii , 1905 (unele surse atribuie designul lui Rimanóczy jr. );
  • Banca Centrală de Economii, 1906;
  • Sinagoga Neologă Sion str. Independenței.

Imagine: https://ro.wikipedia.org