Despre

Această clădire reprezentativă cu etaj a fost ridicată la începutul secolului al XX-lea în locul unei case vechi, proprietate a familiei Ioan Poynár (Pojnar, Poinar). Casa veche din inima orașului a fost destinată comerțului, fiind compartimentată pentru prăvălii: atelier de croitorie, prăvălie de delicatese, papetărie și librărie.

Clădirea se află la intersecţia Pieţei Regele Ferdinand I (Piața Bémer) cu strada Grigorescu (Mészáros), este unul dintre palatele proiectate și construite în stil secession la începutul secolului al XX-lea, anul 1907, finalizată în anul 1911, de către cunoscutul arhitect orădean, Ferenc Sztarill.

Arhitectura

Clădirea de plan dreptunghiular aflată la colţ de stradă este dominată de o structură şi decor tipice stilului secession.

Cel mai caractertistic element al clădirii este turnul de colţ acoperit cu coif bulbat, al cărui ultim nivel este articulat cu un şir de semicolonete cu capiteluri decorate cu frunze şi croşete. Faţadele laterale şi primul etaj al turnului sunt străpunse de ferestre dreptunghiulare, etajul al doilea fiind dominat de ferestre cu închidere semicirculară. Pervazul ferestrelor este sprijinit de console simple, chenarul fiind decorat cu un şir de butoane de forma unor rozete stilizate. Cele două axe principale sunt încoronate de un fronton triunghiular cu contur curbat, străpuns de o fereastră circulară, suprafaţa aflată deasupra golului fiind decorată cu relieful unui vas cu flori.

Motivele zoomorfe specifice stilului secession pot fi observate pe alocuri şi pe faţada Casei Poynár, mai exact pe balustradele balcoanelor, în forma unor fluturi. În axa centrală a faţadei dinspre Piaţa Regele Ferdinand, între ferestrele de la etajul al doilea, se află relieful unui corb cu un inel între ciocuri şi anul 1894 cu inscripția: Erdélyi Bank és Takarékpénztár (Banca Ardeleană și Casa de Economii), încadrat de o cunună barocizantă.

Unica intrare a clădirii se deschide dinspre strada Grigorescu, iar interiorul nu mai păstrează azi detalii din decorul original.

Familia Poynar în Oradea

Comanditarul imobilului, Ioan Poynar, făcea parte din consiliul orășenesc și conducea depozitul de tutun (monopol de stat) de la Oradea. Familia Poynar, de origine macedoromână, făcea parte din compania negustorilor „greci” macedoromâni de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Încă de la 1714, în Oradea marea majoritate a negustorilor, comercianţilor şi alţi contribuabili cu avere erau greci, adică macedoromâni (Driva, Roszvány, Iantso, Niri, Püspöki, Cosperda, Pitzis, Theodorovits, Kristoffy, Taszi, Poynar).

Este cunoscut Demetrius Poynar de Biharea, fiind înnobilat, fiica acestuia, Ana Poynar, este mama cunoscutului avocat, om de cultură și mecena: Emanuil Gojdu. Ioan Poynar de Craidorolţ, cu rădăcini macedoromâne, face parte din această familie, având-o ca soție pe Maria Jiga, fiica lui Nicolae Jiga şi a Anei Cosperda, vechi familii de comercianţi macedoromâni din Oradea. Din 1871 Dionisie Poynar judecător la Înalta Curte, în anul 1911 Sándor Poynar judecător la Tribunalul Oradea.

Familia Poynar număra oameni învățați, având poziții importante în domeniul justiției, precum și în administrația locală ( judecător la Tabla regală, viceprefect, avocați, juriști). Aceștia au funcționat nu numai la Oradea, ci și la Aleșd și la Beiuș.

Istoria spațiilor comerciale

Încă de la darea în folosinţă, Casa Poynár, aşa cum o ştim azi, deținea locuințe de închiriat și spaţii comerciale. La începutul secolului al XX- lea aici se afla prăvălia de haine bărbăteşti a fraţilor Koch, iar la mezanin un magazin de mobilă de fabricaţie locală şi cabinetul stomatologic al lui Gyula Kovács. După al doilea Război Mondial şi până în anul 2004, parterul imobilului a găzduit cea mai mare librărie din oraş, numită la început Librăria Voinţa Poporului, Librăria Puşkin, apoi Librăria Mihai Eminescu. În prezent aici funcţionează o farmacie, iar la etaj sunt locuințe.

Surse text:

BERÉNYI, Maria, Viața și activitatea lui Emanuil Gojdu 1802-1870 Giula, 2002
***Poveştile caselor Români în Buda şi în Pesta . Budapest, 2011
*** Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX), Giula
LUPAȘ, Ioan, Emanuil Gojdu, 1802-1870. Originea și opera sa, București, 1940
FIRU, Nicolae, Oradea-Mare, Colecția Biblioteca orașelor noastre, București, 1924.
TODINCA, Ioan, Monografia orașului Aleșd: județul Bihor, Editura Tradiție, 2000.
TĂRĂU, Augustin: Monografia judetului Bihor vol. 1, Editura Arca, Oradea, 2010