DEUTSCH K. IGNÁC
Magazinul de sticlărie și porțelanuri
Un imperiu de sticlă.
Deutsch K. Ignác
La începutul secolului al XX-lea, centrul comercial al Oradiei se afla în zona celor două piețe: Piața Mică, Piața Unirii de astăzi (Kispiac tér, Szent László tér) și Piața Mare, azi Piața 1 Decembrie (Nagypiac tér).
Negustorii își amenajau prăvăliile după moda occidentală, iar ofertele erau pe măsura clientelei, oferind articole ce abia intraseră la modă în orașele mari. Prăvăliile de modă în vestimentație, încălțăminte, bijuterie, coloniale, cele de mobilă sau decorațiuni, de uz casnic se inghesuiau toate la parterul clădirilor din aceste străzi.
Familia negustorului Deutsch K. Ignác (Karl Ignaz Deutsch) provenea din Cehia (Moravia), fiind a treia generație stabilită în oraș. În registrele din anii 1851-1853 apare numele Deutsch Simon. Acesta era croitor cu mașină de cusut în Orașul Nou și presupunem că ar fi bunicul lui Ignác.
Din anul 1909, comerciantul Deutsch – tată a patru copii – a investit în imobile. A construit o vilă pentru familie pe strada Republicii nr. 54 și un magazin de prezentare și desfacere de sticlărie și porțelanuri pe strada Vasile Alecsandri nr. 4. Unii presupun că vila a fost construită de către arhitectul Sztarill Ferenc, iar alții sunt de părere că aceasta este lucrarea arhitectului Rimanóczy Kálmán junior.
În anul 1877, Deutsch K. Ignác a preluat magazinul de sticlărie din proprietatea lui Sonnenfeld János, situat pe strada Vasile Alecsandri nr. 4. Este probabil ca Sonnenfeld să fi comercializat și articolele de sticlă de la Pădurea Neagră (Schwartz Wald, denumire după primii proprietari).
Până la 1888, Deutsch K.Ignác a strâns un capital considerabil, afacerea prospera, a făcut o investiție serioasă ridicând un imobil de colț cu etaj, între str. Vasile Alecsandri și Piața Unirii.
Imobilul a fost construit în anul 1888 după planul arhitectului orădean Rimanóczy Kálmán sen. Proprietarul și-a amenajat magazinul de lămpi și porcelanuri la parterul clădirii, care a funcționat acolo până la construirea magazinului, decorat frumos cu motive florale secession, de pe str. Vasile Alecsandri nr. 4.
În anul 1890 fabrica de la Pădurea Neagră a fost cumpărată de către Întreprinderea Unită de sticle din Ungaria, a fost modernizată, iar produsele ei aveau o piață extinsă. Pe de o parte produceau butelii de vin și alte recipiente de sticlă necesare industriei vinului și băuturilor spirtoase, și pe de altă parte ofereau obiecte de sticlă gravată și pictată pentru ocazii speciale, producție de masă.
Fabricau sticle colorate de culoare albastru închis (cobalt), albastru deschis și galben auriu sau opacă și albă pictată, iar cănile de botez de diferite forme erau cele mai căutate sortimente.
Din anul 1900, firma lui Deutsch a intrat în afaceri cu fabrica de sticlă și de porțelanuri de la Pădurea Neagră, devenind principalul distribuitor al acestor materiale pe piețele din Transilvania, Balcani și Austria.
În anul 1909 firma Deutsch K.I. s-a transformat în societate pe acțiuni și a preluat din anul 1913 și linia de producție de la fabrica de sticlă
Până la Primul Război Mondial, membrii familiei Deutsch se numărau printre cei mai înstăriți orădeni. Dénes Sándor a fost recrutat și înrolat în armată, a luptat pe frontul de Est unde a căzut prizonier, iar după o perioadă de captivitate s-a întors la Oradea în stare de depresie. În pribegie a scris o piesă de teatru intitulată „Nașterea Domnului”, care a fost pusă în scenă la Budapesta.
Membrii familiei Deutsch se vor stinge pe rând: Deutsch Ignác va fi urmat de soția sa, Iulianna Herman, apoi fiul lor, Edmund, se va stinge în mod tragic, urmat de fratele său, Sándor, care se va sinucide în anul 1934.
Fiica lor, Margit, a rămas în viață. Margit Deutsch a fost soția cunoscutului medic venerolog orădean Dr. Konrád Béla, care a fost și medicul poetului Ady Endre; s-a mutat la Viena.
În anul 1917 fabrica de sticlă a fost vândută, apoi în anul 1920 magazinul împreună cu firma de distribuire se vor vinde unui consorțiu condus de Markovits Herman. Din anul 1940 magazinul vindea exclusiv articole de porcelan produse în Ungaria.
Fațada magazinul Deutsch K.I și-a păstrat și peste un veac farmecul de odinioară, a rămas una dintre cele mai atractive clădiri de stil secession de pe strada Vasile Alecsandri.
În anii 1960 magazinul a fost transformat, a funcționat ca magazin de articole pentru copii, „Gulliver”. În anul 1970, fațada a fost restaurată iar interiorul a fost de mai multe ori reconstruit.
Fațada magică a clădirii ne atrage, ne fascinează și astăzi. Este prototipul magazinului din orașele mari ale Europei din perioada pătrunderii produselor industriale pe piața bunurilor de consum. Fațada este reclama magazinului de sticlărie, porțelanuri și lampadare. A rămas brandul unic al familiei de sticlari Deutsch K. I., într-o perioadă de succes în care obiectele de sticlă și de porțelan nu mai aparțin cumpărătorilor exclusiviști.
Magazinul în sine este prezentat ca un obiect de porțelan valoros decorat cu motive florale aplicate pe aceste obiecte. Lumina și culoarea sunt caracteristicile fațadei. Porțiunile de goluri și suprafețele bogat ornate cu elemente florale alternează ritmic.
Clădirea este formată din parter și un etaj, are vitrine mari la parter și geamuri trilobite la etaj, cu ancadramente rotunjite care sunt încadrate într-o suprafață încărcată cu lalele stilizate cu petale și frunze cărnoase, aranjate în formă de inimioare. Coronamentul este modelat în formă curblinie.