Despre

După proiectele lui Frigyes Spiegel și Géza Márkus s-a construit de către firma lui Lipót Incze Palatul Sonnenfeld (1911-1912), imobil ce prezintă subsol, parter și trei etaje. În curtea clădirii au fost ridicate halele tipografiei Sonnenfeld. La parter au funcționat spații de magazine, iar etajele erau ocupate de apartamentele familiei și de locuințe de închiriat.

Proprietarii palatului au fost membrii familiei Sonnenfeld, una dintre cele mai vechi și importante familii de evrei din Oradea. Numele strămoșilor lor se regăsesc în documente oficiale încă din secolul al XVII-lea. Prima antrepriză independentă din provincie în domeniul tiparului a fost tipografia lui Simon Sonnenfeld (1829-1876), înființată în anul 1856, și care, sub conducerea lui și a urmașilor săi, s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, devenind unul dintre atelierele grafice cele mai însemnate din zonă.

Arhitectura

Palatul are o fațadă simplă, arhitectul utilizând un lexic ornamental neoclasic, empire vienez. Deasupra porții se găsește un timpan semicircular – câmpul cu soare fiind simbolul familiei Sonnenfeld.

Elementele decorative sunt amplasate între etajele doi și trei: siluete de copii și ornamente florale. Deasupra rezalitului central se găsește o lucarnă ovală cu emblema familiei Sonnenefeld flancată de statui de copii – replica elementului decorativ pe fațada palatului.

Întreprinderile Familiei Sonnenfeld

La începutul secolului al XX-lea, numărul atelierelor de multiplicare a urcat la 16. Tipografii veniseră din alte oraşe ale Monarhiei, iar majoritatea lor proveneau din comunităţile evreieşti: Simon, Adolf, Gustav și George Sonnenfeld, Sámuel Berger, Ármin Laszky, Dezső Fehér, Ede Pásztor. Cea mai importantă investiţie familială în acest domeniu a fost făcută de Sonnenfeld.

În anul 1856, Simon Sonnenfeld jun. înfiinţează o tipografie, care, sub conducerea lui şi a urmaşilor săi, se dezvoltă din ce în ce mai mult, devenind unul dintre atelierele grafice cele mai însemnate din zona de Vest, iar după anul 1919, una dintre cele mai performante tipografii din România.

Tipografia lui Adolf Sonnenfeld a ţinut pasul cu dezvoltarea tipografiilor din Ungaria, apoi cu cele din România. Proprietarii au montat maşinile cele mai moderne, ţinând întreprinderea la nivelul tehnicii tipografice contemporane lor. Intreprinderea avea şi litografie, zincografie şi compactorie. Începând cu anul 1910 au instalat două maşini linotyp noi, cu scopul imprimării rapide a ziarelor. În anul 1920, tipografia avea șase
maşini linotyp, lângă care se va instala o maşină rotativă de opt pagini.

“Nagyvarad” întreprindere de tipografie şi ziare S.A., fost înfiinţată în anul 1914 pe o durată de 50 de ani, de proprietarii firmei Sonnenfeld ca societate anonimă, cu un capital subscris de 15.000 lei, cu sediu pe B-dul. Regele Carol numărul 6. Proprietarii familiei Sonnenfeld fiind: Ernest Friedlánder, Augustin Sonnenfeld, Andrei Sonnenfeld. Ziarul local cu acelaşi denumire, va intra în posesia lor în anul 1918.

În anul 1922 vor face o altă investiţie, prima tipografie în relief din România, sub denumirea Sunfild, care, din anul 1931, va funcţiona la Bucureşti. Date referitoare la firma Sunfild, ne furnizează Opisul alfabetic al firmelor sociale şi individuale din anul 1930, în care fondatorii firmei sunt Sleifer şi Sleidmann de la Oradea.

În anul 1923 s-a înregistrat firma Sunfild Oradea Imprimeria în relief fabrica de hârtie dantelată şi tapete, cu proprietarii Henric Lang et Comp.
Din anul 1925 vor introduce o linie de producţie în cadrul firmei, Adolf Sebestyén şi Adolf Sonnenfeld S.A. Pelican Mill, firmă în nume colectivă, fabrică de plicuri şi hârtie confecţionată.

În anul 1927 găsim două firme pe numele Sonnenfeld, având activităţi diferite: „Sonnenfeld S.A.” (cu un capital de 900.000 lei aur), activitatea fiind tipărirea ziarelor şi plicurilor, cu 392 angajaţi şi „Sonnenfeld A. S.A.” (capitalul acesteia fiind de 113.000 lei aur, cu
64 lucrători).

În anul 1929 au înfiinţat o secţie de cartonaje, în care se instalează o maşină rotativă pentru bilete şi, pe lângă secţia de litografie Pallas, o secţie offset şi o legătorie modernă. În anul 1938, firma Pallas, a fost înregistrată pe numelelui Stella Sonnenfeld şi Nándor Seidmann.

În anul 1938, odată cu apariţia legilor care interziceau evreilor să fie proprietari ale unor antreprize economice – cum ar fi societăţile industriale, în Registrul analitic de firme industriale a fost înregistrată o firmă, Cartonaj Forum, o întreprindere pe numele lui Aron Iosif.
Întreprinderea Sonnenfeld va prelua din anul 1938 denumirea Grafica – Institut de Arte Grafice, care va tipări majoritatea ziarelor de la Oradea, de limba română şi maghiară: Gazeta de Vest (1921-1928), revista Familia (1934-1940), Progresul Românesc 1938, Voinţa Poporului (1945-1948), ziarul Nagyvárad (Oradea) (1919-1943), Nagyváradi Esti Lap (Foaia de seară).

Declinul Societăţii Sonnenfeld va începe după anul 1940, referitor la acest aspect găsim informaţii utile în Registrul firmelor sociale din anii 1942-1944. În 9 ianuare 1942 în urma şedinţei Adunării Generale a acţionarilor, în faimoasa societate Sonnenfeld Adolf S.A. reprezentată prin Adolf Sonnenfeld, Gusztáv Sonnenfeld şi Ármin Friedländer, au efectuat modificare de capital şi la statutul societăţii. Conducerea societăţii a fost stabilită la maximum cinci persoane. Numele lui Adolf Sonnenfeld şi al lui Gusztáv Sonnenfeld au fost şterse din registru, administratorul întreprinderii a rămas Ármin Friedländer. Firma se va radia în anul 1946. Proprietarii vor mai avea o încercare de revitalizare a societăţii.

În anul 1946, proprietarii evrei supraviețuitori, care au suferit în urma legilor antisemite din anii 1940-1944, au încercat redobândirea proprietăţilor. În anul 1946, la Tribunalul Judeţului Bihor au fost judecate zeci de cazuri pentru redobândirea bunurilor. Alţii vor să reconstruiască întreprinderile lor, cum era cazul lui Gusztáv Sonnenfeld, faimoasa Sonnenfeld S.A. Proprietarii Gusztáv Sonnenfeld şi Adam Friedländer vor înregistra o
întreprindere cu numele de Grafica, societate în nume colectiv. Data înregistrării a fost 1 februarie 1946, numele şi domiciliul asociaţilor au fost date pe strada Sindicatelor numărul 6. Obiectul de activitate a fost specificat ca activităţi de tipografie, industrie mică şi manufactură de hârtie. Compasul Comercial din anul 1947 confirmă existenţa tipografiei sub denumirea Grafica Sonnenfeld şi Friedländer.

Tipografia a fost naţionalizată în anul 1948 și transformată în Tipografia Breiner Béla, care ulterior va deveni Întreprinderea Poligrafică Crişana.

(sursa text Întreprinderile Familiei Sonnenfeld: Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea – www.muzeulmoo.ro)